• Librarie crestina

  • Dragi cititori,va informam ca acest sit,va fi arhivat,devotionalele vor fi mutate la https://csd.do.am

    apoi va fi sters.Motivul este ca reinoirea abonamentului costa 100 euro,pentru un an(40 euro-domeniu/an)(60 euro-hosting/an).

    Staful acestui sit a decis ca este prea mult si ne vom muta la adresa web:https://csd.do.am

    Va multumim pentru intelegere.

Zădărnicia îngrijorării

12 mai

„Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălțimea
lui?” Matei 6:27.
Așadar, este inutil să ne îngrijorăm. O persoană scundă nu se poate face cu niciun centimetru
mai înaltă, oricât s-ar îngrijora. Prin urmare, de ce să-și irosească energia și să-și amărască viața
dorind să fie cu un centimetru mai înaltă? Unul se îngrijorează că este prea scund, altul din cauză că
este prea înalt; unul pentru că este prea slab, altul pentru că este prea gras; un altul pentru că
șchioapătă de un picior, iar altul pentru că are o aluniță pe față. Indiferent cât ne-am frământa,
niciunul dintre aceste lucruri nu se va schimba. Oamenii se mai îngrijorează și cu privire la
împrejurările în care trăiesc. Sunt săraci și trebuie să lucreze din greu. Au necazuri, pierderi și
dezamăgiri, care provin din situații asupra cărora nu au niciun control. Întâmpină dificultăți în
mediul lor de viață, pe care nu le pot învinge. Au soartă foarte aspră, dar nu pot schimba cu nimic
lucrurile.
De ce să se îngrijoreze cu privire la aceste lucruri? Va îmbunătăți îngrijorarea situațiile?
Oare nemulțumirea va vindeca piciorul care șchioapătă, va îndepărta alunița inestetică, va reduce
corpolența sau va adăuga kilograme la un trup slab? Oare iritarea va ușura munca grea sau poverile
sau va împuțina necazurile? Va putea neliniștea să țină iarna departe, să împiedice furtuna, să pună
cărbuni în beci, pâine în cămară sau să facă rost de haine la copii? Chiar și filosofia înțeleaptă ne
arată zădărnicia îngrijorării, deoarece nu ajută la nimic, ci doar irosește tăria omului, făcându-l
incapabil de a face ceea ce știe cel mai bine. Dar religia merge și mai departe și spune că până și
lucrurile grele și obstacolele sunt binecuvântări, dacă le întâmpinăm cu o atitudine corectă – ele sunt
pietre pe care să pășim, care ne duc în sus; sunt experiențe disciplinare prin care creștem. Așadar,
învățăm că ar trebui să acceptăm viața într-un mod liniștit și cu credință, așa cum este ea, fără să ne
neliniștim; să căutăm să schimbăm împrejurările dificile în unele mai ușoare, dacă putem; dacă nu
putem, atunci să le folosim ca mijloace pentru creșterea și înaintarea noastră spirituală.

Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Lasă un răspuns