• Librarie crestina

  • Dragi cititori,va informam ca acest sit,va fi arhivat,devotionalele vor fi mutate la https://csd.do.am

    apoi va fi sters.Motivul este ca reinoirea abonamentului costa 100 euro,pentru un an(40 euro-domeniu/an)(60 euro-hosting/an).

    Staful acestui sit a decis ca este prea mult si ne vom muta la adresa web:https://csd.do.am

    Va multumim pentru intelegere.

Poarta strâmtă

23 mai

„Intrați pe poarta cea strâmtă…” Matei 7:13.
Toate lucrurile cu adevărat valoroase costă mult. În consecință, un asemenea privilegiu
glorios al creștinului nu poate fi dobândit fără efort. Ca să deschidă calea și să ne dobândească
privilegiul de a deveni copii ai lui Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu, în dragostea Lui, a trebuit să vină
din cer și să-Și dea viața. Isus a mai spus că oricine vrea fi să ajungă la slava Împărăției Sale trebuie
să meargă pe aceeași cale a crucii pe care a mers El. A spus că cel care își va salva viața – adică, o
va ține departe de lepădarea de sine și de sacrificiu – o va pierde; și că numai cel care își va pierde
viața, consacrând-o lui Dumnezeu și datoriei, o va salva.
Într-una din pildele Sale, Isus vorbește despre mântuire, asemănând-o cu o comoară ascunsă
într-un ogor; un om care află de ea și de locul unde e ascunsă vinde tot ce are, apoi merge și
cumpără ogorul. În altă pildă, Domnul nostru prezintă același adevăr apelând la exemplul unui
negustor care caută mărgăritare alese și care, găsind un mărgăritar de mare preț, vinde tot ce are și îl
cumpără. Noi trebuie, într-un sens foarte profund, să renunțăm la tot ce avem, ca să ajungem la
Cristos și la binecuvântările care vin împreună cu El.
Aici, acest adevăr este formulat altfel. Există două drumuri în această lume și două porți
spre lumea viitoare. Unul dintre acestea este drumul larg și ușor, cu o pantă descendentă, care duce
la o poartă largă. Nu este greu de mers pe drumul acesta. Celălalt drum este îngust și duce la o
poartă strâmtă. Pentru ca cineva să umble pe această cale, trebuie să părăsească mulțimea și să
meargă aproape singur; să abandoneze drumul larg, ușor și să urmeze o cărare dificilă, accidentată;
să intre pe o poartă mult prea strâmtă ca să-i permită ducerea cu el a vreunui bagaj lumesc sau a
propriei dreptăți sau plin cu zorzoane ale vechii vieți. Dacă vrem să ajungem în ceruri, trebuie să ne
decidem ce vrem să facem, pentru că nu este posibil altfel decât pe această cale îngustă, a lepădării
de sine. Nu întreaga lume va ajunge în cer; mulțimile se îndreaptă către un alt loc.

Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Lasă un răspuns