HAR PENTRU CEL SMERIT

22 martie

El dă har celor smeriţi.
Iacov 4.6
Cei smeriţi caută harul şi-1 găsesc. Ei se supun dulcii sale influenţe şi harul le este dat tot mai
mult. Inimile smerite rămân în văile udate de fluviile harului, din care beau neîncetat. Ei sunt
recunoscători lui Dumnezeu şi-I dau mereu slavă; iar El găseşte plăcere să li-l înmulţească.
Vino, drag suflet, şi ocupă un loc mai de jos. Fii mic în ochii tăi, pentru ca domnul să te poată
înălţa. Poate suspini: „Mă tem ca nu sunt smerit”; dar s-ar putea ca acesta să fie limbajul
adevăratei smerenii. Unii se laudă că sunt smeriţi; în aceasta se găseşte cea mai rea stare a
mândriei. În noi înşine, noi suntem creaturi sărace, slabe, mizerabile, care nu merităm decât
iadul, deci n-avem de ce să ne înălţăm. Să recunoaştem că am păcătuit împotriva smereniei şi
Domnul ne va face să gustam binecuvântarea Sa. Harul este acela care ne face smeriţi şi tot el
găseşte în smerenia noastră un prilej să ne dea un har mai mare. Să ne smerim deci, pentru a fi
înălţaţi. Să fim săraci cu duhul, pentru ca Dumnezeu să ne îmbogăţească. Să fim smeriţi, ca sa
nu avem nevoie să fim smeriţi de Dumnezeu, ci El să ne poată înălţa prin harul Său.