• Librarie crestina

  • Dragi cititori,va informam ca acest sit,va fi arhivat,devotionalele vor fi mutate la https://csd.do.am

    apoi va fi sters.Motivul este ca reinoirea abonamentului costa 100 euro,pentru un an(40 euro-domeniu/an)(60 euro-hosting/an).

    Staful acestui sit a decis ca este prea mult si ne vom muta la adresa web:https://csd.do.am

    Va multumim pentru intelegere.

Credința fără fapte

25 mai

„Nu oricine-Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce face
voia Tatălui Meu…” Matei 7:21.
Nu este suficient să crezi în Cristos cu mintea, chiar dacă e o credință corectă. Nu este destul
să pari că-L onorezi pe Cristos înaintea oamenilor, rugându-te Lui și recunoscându-I puterea. Ceea
ce spune Isus aici este un lucru trist: unii dintre cei care au părut să-I fie prieteni pe pământ, care
L-au mărturisit în public nu vor ajunge, în cele din urmă, în cer.
Un asemenea cuvânt de pe buzele Domnului nostru nu poate decât să ne uimească. Ne oprim
și ne întrebăm: Suntem noi siguri că vom fi lăsați să intrăm în cer? De ce sunt ținuți afară acești
mărturisitori ai lui Cristos? Care sunt condițiile pentru a intra?” La aceste întrebări răspunsul este
atât de limpede, încât nu există nicio posibilitate de a greși, dacă citim cuvintele Domnului cu o
atenție sinceră. El ne spun că în cer vor intra numai cei care fac voia Tatălui pe pământ. Nicio
mărturisire cu gura, așadar, nu este adevărată, dacă nu este confirmată și verificată de o viață de
ascultare și sfințenie. „Mă țin pur și simplu de crucea Ta” este doar o jumătate de evanghelie.
Nimeni nu se ține cu adevărat de cruce dacă, în același timp, nu Îl urmează pe Cristos cu
credincioșie, făcând tot ce poruncește El. Nimeni nu poate intra în cer dacă nu a intrat cerul în inima
lui încă de aici, de pe acest pământ. Noi vom face voia lui Dumnezeu în cer, dacă vom ajunge
acolo; însă trebuie să o facem aici, altfel nu o vom face niciodată acolo.
Unii oameni au impresia că mântuirea îi eliberează de lege. Într-adevăr, îi eliberează de lege
ca bază a mântuirii, dar nu îi eliberează de lege în sensul de regulă a datoriei. Noi ne rugăm:
„facă-se voia Ta, precum în cer și pe pământ”. Dacă rugăciunea este sinceră, ea trebuie să ne ducă
viețile la ascultare și acceptare iubitoare a voinței divine. Mărturisirile noastre despre Cristos trebuie
să fie confirmate de o împlinire sinceră a voinței Tatălui. Orice altă mărturisire nu este altceva decât
o batjocură goală.

Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Lasă un răspuns